Prezumția de nevinovăție
În cadrul prezentului articol dorim să vă prezentăm o serie de aspecte referitoare la prezumția de nevinovăție – din dreptul danez. Acest tip de prezumție își are rădăcinile în principiul latin „In dubio pro reo”, care poate fi tradus în sensul că într-o cauză penală, orice persoană acuzată de o infracţiune beneficiazå de prezumtia de nevinovatie, până ce culpabilitatea sa va fi legal dovedită – îndoiala profită celui acuzat. Principiul constituie o expresie a faptului că ”am prefera să vedem zece vinovați eliberați decât o persoană nevinovată condamnată.”
Prezumția de nevinovăție în practică
Principiul presupune, printre altele, că sarcina probei într-o cauză penală revine în întregime organului de cercetare penală. Astfel că organul de urmărire penală are obligația de a demonstra că acuzatul este vinovat, dincolo de orice îndoială rezonabilă. În cazul în care există o urmă de îndoială, inculpatul trebuie, prin urmare, să fie achitat – ca și punct de plecare. Procurorul are, așadar, obligația de a trimite dosarul instanței competente, după ce au fost administrate toate probele necesare justei soluţionări a cauzei şi să nu existe alte activităţi nefinalizate (cereri formulate de inculpat la care nu s-a răspuns, demersuri nefinalizate etc.).
În majoritatea cazurilor penale, probatoriul este un element extrem de relevant, întrucât se descriu faptele ce au avut loc – dovedindu-se totodată comiterea unei infracțiuni, fie că este vorba despre inculpat sau de altcineva, care a comis infracțiunea specifică/respectiva.
Evaluarea probelor de către instanță
În cauzele penale se aplică “principiul imediatității” probelor/”bevisumiddelbarhedsprincippet” (principiu existent în jurisprudena CEDO/CJUE și în alte state memebre). Aceasta înseamnă că instanțele de judecată apreciază cauza doar pe baza probelor prezentate instanței. Evaluarea probelor de către instanțe este, de asemenea, liberă, ceea ce înseamnă că evaluarea nu este legată de reglementările legale. Astfel, nu avem – asemeni altor state – reguli care sa presupună că instanțele nu au dreptul de a evalua și acorda o atenție deosebită probelor produse ilegal sau că anumitor probe trebuie să li se acorde o pondere predeterminată.
Justiția penală daneză este în general pragmatică și, conform dispozițiilor privind procedura judiciară, instanța trebuie să justifice circumstanțele care stau la baza unei sentințe. Instanța trebuie să precizeze, de asemenea, pedeapsa folosită pentru condamnare. Această regulă înseamnă că hotărârile daneze sunt dispuse într-un mod just, oferindu-vă totodată clarificări cu privire la “baza sentinței”.
Rolul avocatului apărării în cadrul procesului penal
În cazul în care aveți calitate de inculpat într-o cauză penală, rețineți că aveți dreptul de a fi asistat de un avocat. În general, sarcina avocatului apărării fiind aceea de a îndruma, de a oferi consiliere juridică și reprezentare pe întreg parcursul procesului penal, astfel că interesele clientului –în calitate de apărător al dvs. – vor prima întotdeuna. Vom depune toate diligențele pentru a clarifica fiecare împrejurare specifică speței dvs, care ar putea da naștere unei îndoieli rezonabile și vom administra probe în dosar, menite să dovedească nevinovăția dvs.
Advokathuset Eegholm are avocați specializați pe ramură de drept penal, având o vastă experiență în ceea ce privește apărarea inculpaților în cauze de natură penală. Astfel că, sunteți întotdeauna bineveniți să ne contactați în eventualitatea în care aveți calitate de inculpat, sau dacă vă constituiți parte într-un dosar penal (parte vătămată, parte responsabilă civilmente).